„Viaţa noastră este ceea ce gândurile noastre fac din ea”, scria Marcus Aurelius, împărat al Romei și filozof stoic. Dorințele și scopurile sunt esențiale pentru natura umană, reprezentând un indicator al umanității noastre. Ele oferă direcție și sens, inclusiv în sport, unde sunt motorul care propulsează atleții spre performanță.
În viață, cât și în sport, problema nu este existența dorințelor, ci modul în care acestea sunt influențate de mediul înconjurător și de propriile noastre așteptări. În multe situații, viața sau competiția sportivă nu respectă aceste dorințe, ceea ce generează trăiri psihologice negative precum frustrarea, anxietatea sau chiar stările depresive.
Sportivii, asemenea oamenilor în general, tind să fie hedoniști, preferând emoțiile pozitive precum bucuria sau mulțumirea și evitându-le pe cele negative. În sport însă, dorințele neîmplinite sau presiunea autoimpusă de a le realiza pot declanșa un ciclu de așteptări care afectează performanța și sănătatea mintală. De exemplu, dacă un sportiv câștigă un meci, dar simte doar ușurare în loc de bucurie, probabil că a jucat sub presiunea propriilor așteptări. La polul opus, o înfrângere care provoacă nervozitate sau supărare indică, de asemenea, prezența unor așteptări rigide: acel „trebuie” sau „trebuia să” care devine un criteriu absolut de evaluare.
Așteptările reprezintă standarde autoimpuse, adesea formulate ca presiuni interne care creează o percepție de obligativitate. În sport, aceste așteptări devin un barometru al succesului sau al eșecului, iar neatingerea lor poate duce la pierderea încrederii în sine. Atunci când jocul este evaluat exclusiv prin prisma îndeplinirii acestor standarde, se reduce bucuria participării și se amplifică riscul de epuizare emoțională.
Este crucial să gestionăm acest „joc al așteptărilor”, atât în viața de zi cu zi, cât și atunci când practicăm un sport de performanță. Acceptarea faptului că uneori lucrurile nu se desfășoară conform planului poate elibera sportivii de presiunea inutilă. De asemenea, redefinirea succesului – nu doar ca rezultat final, ci ca proces de îmbunătățire continuă – poate ajuta la reducerea impactului așteptărilor asupra stării mentale. Antrenorii și sportivii pot lucra împreună pentru a identifica aceste așteptări și pentru a învăța să le transforme în obiective realiste și flexibile. În acest fel, performanța sportivă devine nu doar o experiență de competiție, ci și una de creștere personală, reducând impactul negativ al așteptărilor asupra încrederii și satisfacției personale.
Foto: shutterstock.com/YummyBuum