Activitatea unui sportiv este profund influențată de ritmurile biologice, cunoscute și sub denumirea de ritmuri circadiene, care reglează procesele fiziologice în funcție de ciclul zi-noapte. Cercetările în domeniul cronobiologiei au demonstrat că performanța fizică, viteza de reacție, forța musculară și coordonarea motorie nu sunt constante pe parcursul unei zile, ci urmează un model previzibil.

Potrivit unui studiu publicat în Journal of Biological Rhythms (2016), nivelul maxim de forță și capacitate anaerobă este atins, în medie, în jurul orei 17:00, când temperatura corporală este cea mai ridicată, iar sistemul neuromuscular este mai bine coordonat. În contrast, dimineața devreme, performanța este redusă din cauza rigidității musculare și a unei temperaturi corporale mai scăzute.

În plus, ritmurile ultradiene – cicluri mai scurte de 90–120 de minute – influențează concentrarea și rezistența mentală în timpul antrenamentelor. Ignorarea acestor ritmuri poate duce la supraîncărcare, scăderea randamentului și un risc crescut de accidentare. Un alt aspect esențial este calitatea somnului. Studiile realizate de National Sleep Foundation arată că sportivii care dorm cel puțin 8 ore pe noapte prezintă o recuperare mai eficientă și o reducere semnificativă a accidentărilor.

Prin urmare, programarea antrenamentelor și a competițiilor în acord cu ceasul biologic natural al sportivilor este esențială pentru maximizarea performanței. Personalizarea planului de antrenament în funcție de cronotip (matinal sau nocturn) devine o practică tot mai utilizată în sportul de înaltă performanță, demonstrând că știința timpului este la fel de importantă ca știința mișcării.

sursa info: https://journals.sagepub.com/toc/jbra/31/4

sursa foto: shutterstock/Master1305