Anxietatea precompetițională în sportul de performanță este o reacție psihologică frecventă, manifestată prin stări de neliniște, îndoială și tensiune emoțională care apar înaintea unei competiții importante.
Această formă de anxietate afectează sportivii indiferent de nivelul de experiență și poate influența negativ performanța dacă nu este gestionată corect.
Ea se manifestă prin două componente majore: cognitivă, care include gânduri negative, îndoieli legate de reușită sau teama de eșec, și somatică, ce implică reacții fizice precum tensiune musculară, palpitații, transpirație excesivă sau probleme gastro-intestinale. Intensitatea simptomelor variază în funcție de personalitatea sportivului, importanța competiției, istoricul de performanță sau presiunea externă (așteptările antrenorilor, ale părinților sau ale publicului).
Anxietatea moderată poate avea un efect pozitiv, energizând sportivul și crescând nivelul de vigilență. Însă, atunci când depășește un anumit prag, devine dăunătoare. Mișcările devin rigide, concentrarea scade, iar riscul de greșeli crește.
Pentru a preveni sau diminua efectele anxietății precompetiționale, sportivii pot apela la antrenamente mentale (vizualizare, mindfulness, respirație controlată); rutine precompetiționale bine structurate; dialog intern pozitiv; susținere psihologică de specialitate.
Rolul psihologului sportiv este esențial în acest context, el ajutând sportivul să înțeleagă cauzele anxietății, să-și regleze emoțiile și să își construiască un set de strategii eficiente. De asemenea, antrenorul trebuie să contribuie la crearea unui climat echilibrat, care să încurajeze încrederea și reducerea presiunii inutile.
Recunoașterea și gestionarea anxietății precompetiționale este un aspect esențial în sportul de performanță, iar abordarea sa multidisciplinară poate face diferența între eșec și reușită.
TVR SPORT este un mijloc de promovare a valorilor sportive românești, a sportului în general și a sportului ca mod de viață sănătos.
sursa foto: shutterstock/dizain
